Astazi sunt multumitoare.
Nu stiu exact pentru cat timp dar sper ca aceasta fericire va ramane pentru totdeauna imprimata pe chipul meu.
"Fericirea nu este o destinatie, este o stare de spirit". Asa cum uneori simti ca iti este foame si trebuie sa mananci.
Este in aer o pace care ma linisteste, o bucurie care ma face sa zambesc fara motiv, o mana pe umarul meu care imi spune ca totul va fi bine maine, sa nu imi fac griji de ziua care va urma, un zambet transmis din departari, saruturi cu valoare infinita si mesaje pentru a mi se reaminti cat de pretioasa e viata si ca am persoane in jurul meu care ma iubesc si pentru nimic si nimeni in lume nu trebuie sa imi iau ramas bun de la viata. Asta e cea mai de pret inspiratie a mea...
In fiecare zi imi reamintesc ca exista frumusete in aceasta viata.
Intotdeauna sunt solutii. Sigur este o comoara ingropata intr-o padure inspaimantatoare necunoscuta. "Urmeaza-ti inima", asa imi soptesti in fiecare dimineata.
Ma bucur de acest timp (care pare uneori atat de zgarcit) pentru ca nu ma voi mai reintalni cu el, asa ca profit de el, imi pun castile in urechi si dau drumul la muzica pentru a avea inspiratie sa scriu acest articol. E destul de greu fara o muzica de fundal sa scrii ceva de la inima la inima.
Ma cert atunci cand sunt trista fara motiv, multe persoane chiar se confrunta cu situatii dificile si nu pot zambi din cauza problemelor. Daca acum nu sunt probleme majore ( Din cauza racelii mele temporare, cel mai mult imi doresc un somn bun dupa multe nopti de veghe! ) de ce sa nu fiu fericita si sa imi traiesc propria poveste de dragoste?
As da o avere pentru inca o zi de fericire.
Visez.
Uneori ca sa imi dau seama ca sunt treaza trebuie sa visez. Ca orice om muritor pe acest pamant am planuri de viitor, visez la lucrurile care ma vor face fericita si sper ca voi putea incheia ziua fara nici un regret.
Timpul trece, acum in vacanta ma simt ca un copil care sta si asteapta sa fie rasfatat de catre mama sa. Va veni vremea cand va trebui sa ma intorc inapoi la "vechea" casa unde imi petrec majoritatea lunilor din an. O astept cu drag in timp ce ma bucur de prezent.
Sunt entuziasmata de planurile de viitor pe cont propriu dar in acelasi timp nu ma simt total pregatita. Poate niciodata nu voi fi, asa ca nu voi astepta sa am un cont enorm in banca si sa falfai cardul gold in fata vanzatoarelor de la Carrefour pentru ca oricat de multi bani as avea stiu ca visele mele se vor implini pentru ca te am pe tine. Aceasta este Ziua Recunostintei mele.
Incep de jos si urc treptele usor, nu cumva sa calc gresit.
Tabloul are culori vii. Asta imi place cel mai mult atunci cand pictez. Pot sa accentuz culorile asa cum doresc.
Toamna a venit. Culorile se schimba...noi ne schimbam dar nu incetam sa speram la ce e mai bun pentru noi. Fiecare merita sa aiba un viitor. Este loc pentru toti, nu-i asa?
100% da...
In fiecare zi imi reamintesc ca exista frumusete in aceasta viata.
Intotdeauna sunt solutii. Sigur este o comoara ingropata intr-o padure inspaimantatoare necunoscuta. "Urmeaza-ti inima", asa imi soptesti in fiecare dimineata.
Ma bucur de acest timp (care pare uneori atat de zgarcit) pentru ca nu ma voi mai reintalni cu el, asa ca profit de el, imi pun castile in urechi si dau drumul la muzica pentru a avea inspiratie sa scriu acest articol. E destul de greu fara o muzica de fundal sa scrii ceva de la inima la inima.
Ma cert atunci cand sunt trista fara motiv, multe persoane chiar se confrunta cu situatii dificile si nu pot zambi din cauza problemelor. Daca acum nu sunt probleme majore ( Din cauza racelii mele temporare, cel mai mult imi doresc un somn bun dupa multe nopti de veghe! ) de ce sa nu fiu fericita si sa imi traiesc propria poveste de dragoste?
As da o avere pentru inca o zi de fericire.
Visez.
Uneori ca sa imi dau seama ca sunt treaza trebuie sa visez. Ca orice om muritor pe acest pamant am planuri de viitor, visez la lucrurile care ma vor face fericita si sper ca voi putea incheia ziua fara nici un regret.
Timpul trece, acum in vacanta ma simt ca un copil care sta si asteapta sa fie rasfatat de catre mama sa. Va veni vremea cand va trebui sa ma intorc inapoi la "vechea" casa unde imi petrec majoritatea lunilor din an. O astept cu drag in timp ce ma bucur de prezent.
Sunt entuziasmata de planurile de viitor pe cont propriu dar in acelasi timp nu ma simt total pregatita. Poate niciodata nu voi fi, asa ca nu voi astepta sa am un cont enorm in banca si sa falfai cardul gold in fata vanzatoarelor de la Carrefour pentru ca oricat de multi bani as avea stiu ca visele mele se vor implini pentru ca te am pe tine. Aceasta este Ziua Recunostintei mele.
Incep de jos si urc treptele usor, nu cumva sa calc gresit.
Tabloul are culori vii. Asta imi place cel mai mult atunci cand pictez. Pot sa accentuz culorile asa cum doresc.
Toamna a venit. Culorile se schimba...noi ne schimbam dar nu incetam sa speram la ce e mai bun pentru noi. Fiecare merita sa aiba un viitor. Este loc pentru toti, nu-i asa?
100% da...
P.S. Fiecare are un mod unic de a-si exprima multumirea fata de ceea ce are.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu