După maratonul FILIT, a trebuit
să mă așez confortabil în fotoliu, cu ceașca de ceai în dreapta mea și cu
degetele dezmorțite, pentru a medita la frumusețea, pe ritmuri de jazz, a
literaturii care a transformat Iașul, în sfârșit, în actorul principal al
piesei, acest rol potrivindu-i-se de minune.
După multe alergări pentru a mă
menține în formă de dragul literaturii, am avut prilejul să stau cu ochii mari
ațintiți, precum un copil, la scriitorii care au creat povești cu personaje,
cunoscuți din lecturarea cărților, recent sau de ceva timp. Lecturarea
fragmentelor din cărțile mele preferate chiar de autor, acele rânduri pe care le-am subliniat cu
creionul, au căpătat o importanță mai
mare.
Giganții literaturii, văzuți
live, se transformau ușor ușor, în oameni simpli, care povesteau ca unui coleg
de breaslă, cum au început să scrie și ce mai trebuie să adăugăm la sufletul
nostru de scriitor, pus bine la păstrare, nedescoperit de nimeni, chiar dacă „când începi să scrii, începi să constați că
creierul omenesc produce mai întâi idei
stupide. De fiecare dată speri ca primele cinci pagini să fie
extraordinare…” François Weyergans, a câștigat un cititor, după ce timp de o
oră jumătate, am stat și l-am ascultat. Mi-a rămas imprimat în memorie ca fiind
un cavaler al literaturii franceze simpatic cu umor. În contrast, principele
Radu al României, m-a fascinat prin discursul său regal, care a transformat
sala Ateneului Tătărași din zilele noastre, într-o sală din perioada monarhiei,
când regele susținea un discurs. Chiar dacă a avut un discurs rece, pe același
ton și păstrându-și poziția timp de o jumătate de oră, și-a păstrat toate
învățăturile primite în familia sa, diferită de a noastră. Comparând discursurile,
șah mat, dragi politicieni!
Timp de cinci zile, am gustat din
plin literatură, micul dejun copios, plin de umor, din discuțiile cu scriitorii, alături de studenți sau
elevi, îmi ținea de „foame” până la prânz, când întâlnirile în Casa FILIT, îmi
mai dădeau avânt pentru câteva ore, și cum cina, din punct de vedere medical,
trebuie să fie o masă ușoară, m-am relaxat în Sala Teatrului Național ascultând
extraordinarele interpretări ale Operei din Indiile Galante, ale lui Jean
Philippe Rameau. Ada Milea, a fost energizantul perfect într-o zi aglomerată,
iar Alexandru Andrieș, picătura care a umplut paharul dragostei. Ne-am bucurat
de marea sărbătoare, iar acum la Iași se prinde harta culturală în cui.
FILIT-ul mi-a dat pachetul
necesar pentru a pleca la drum prin cultură, deschizându-mi apetitul de a fi
prezentă și de a cunoaște cât mai mulți oameni care au avut ceva de spus în
literatură, fie prin prezența lor, fie prin cărțile lor.
Știu. S-au scris multe articole
după încheierea Festivalului, asta e un semn bun. Festivalul
Internațional de Literatură și Traducere a adunat peste 100 de profesionişti ai
cărţii și o mulțime de oameni iubitori de frumos, lăsând
în inima fiecăruia câte o amintire.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu