luni, 9 august 2010

Trandafirul de plastic al limbii...

Limba romana, o limba care a suportat cele mai multe modificari si influiente cat mai "senzationale" cum ar spune Dan Diaconescu. Probleme cu limba romana vor exista atat timp cat Romania din spatiul carpato-danubiano- pontic va mai avea suflu. Dar cu problema cliseelor se confrunta fiecare patriot, fiecare roman care isi traieste rutina prin mersul la serviciu cu masina sau cu transportul in comun pe patru roti numit autobuz, care strabate orasul, ticsit de oameni ascunsi sub pagine de ziar, coperti de carte, oameni care se uita cu privirea fixa pe geam, ori incearca sa fure un sfert de ora recuperator. Altii au cazut pe ganduri, semn ca "rumega" o dilema de la slujba. Fiecare are o activitate prin care incearca sa supravietuieasca in spatiul lui real si virtual.
Conform DEX-ului si DOOM-ului, cliseul inseamna:
CLIȘÉU, clișee, s.n. Fig. Formula stilistica, expresie etc. banalizata din cauza repetarii excesive; sablon, tipar– Din fr. cliché..
Limba romana prezinta o multime de clisee, uneori o fraza este alcatuita mai mult din clisee decat din cuvinte din vocabularul limbii romane.

Unde intalnim clisee?
Cliseele nu isi au locul lor specific, le intalnim in fiecare conversatie, incepand de la dicutiile adolescentine "like", varianta englezeasca folosita din in ce in ce mai des, inlocuind cuvantul "gen" (s.a care duc la exagerare), spatiul internetesc, discutii zilnice, titluri de carti, de articole, pana la politicieni care sunt fideli limbajului plin de clisee, criticati la fiecare abatere.
Sunt folosite in general pentru a scoate in evidenta expresia si pentru a-i da nuanta, dar devine suparatoare si deranjanta asemeni unui zumzait de tantar care nu iti da voie sa adormi.
Le folosim atat verbal cat si scris, cu toate ca sunt enervante. Lipsa de sens se transforma intr-o dependenta tot mai mare, astfel ajungem sa fim legati de ele. Pentru a combate folosirea cat mai rara a lor in forma scrisa e sa ne pregatim de lupta in costumul de anticalofil. Biruinta nu e garantat 100% dar...diminuam doza folosirii pe minut.
Insa limba romana, inzestrata cu clisee mai este tintuita cu mult fixativ, probabil din lipsa de a explica lucrurile cat mai concret, " a le spune lucrurilor pe nume". Ajungem sa folosim cuvinte pompoase, prin hamletizari delicate...
Dar unii chiar isi doresc sa traiasca „printre trandafiri de plastic, pisici impaiate si elefantei de alabastru", cum spune Radu Paraschivescu.
Limba romana incepe sa capete o noua structura, o noua forma, imbuibata de corpi straini care abia asteapta sa intre in tesutul romanesc. Astfel limba a ajuns sa fie o limba "stropita cu fixativ". Fixativul reprezentat de lene, lenea de a schimba, de a gandi si de a te manifesta intr-un mod cat mai corect.

Concluzia?
"Daca ne place viata artificiala, nu trebuie sa ne ferim de clisee. Dar va intreb, v-ar conveni sa traiti doar printre trandafiri de plastic, pisici impaiate si elefantei de alabastru? Cliseul este trandafirul de plastic al limbii, nefirescul care tine loc de firesc.
Daca stropesti limba romana cu fixativ, nu trebuie sa te astepti la nimic bun. Iar limba cliseizata e o limba cu fixativ." Radu Paraschivescu.

Reacții:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu