FILIT- Un sport pentru iubitorii de literatură

După maratonul FILIT, a trebuit să mă așez confortabil în fotoliu, cu ceașca de ceai în dreapta mea și cu degetele dezmorțite, pentru a medita la frumusețea, pe ritmuri de jazz, a literaturii care a transformat Iașul, în sfârșit, în actorul principal al piesei, acest rol potrivindu-i-se de minune.

Culorile inimii

Oare cât de colorate sunt inimile noastre? Suntem asemeni acului care încearcă să aleagă cărările cele mai bune pentru a ajuta ca produsul finit să fie unul superb şi plin de viaţă.

Aprecierea literaturii

Indiferent dacă este vorba de literatură clasică, modernă, română sau străină, cei care citesc zilnic sau ocazional apreciază într-un mod aparte cărțile. Țin cont într-o oarecare măsură de calitatea hârtiei, rezistența coperții sau de rezumatul de pe coperta de pe spatele cărții dar, cel mai mult țin la conținutul cărții.

Ce (nu) arătăm lumii

Ne-am obișnuit din ce în ce mai mult să ne repetăm în oglindă că suntem persoane puternice și că putem supraviețui mult mai bine decât scrie în ghidul de supraviețuire, ba chiar avem mai multe soluții.

O lume. O viață. O urmă.

Foile de ziar cu semnătura mea au început să se îngălbenească. Am întins mâna să fac cunoștință cu tine, lume dragă care mi-ai promis prietenie veșnică și mi-ai dat cadou un zâmbet care a început să se pietrifice.

luni, 4 iulie 2011

Are you still dreaming?

You always have two choices when you wake up.
1. wake up & sleep again
& continue dreaming
or
2. wake up & stand up
& make your dreams come true.

Visele traiesc doar daca sunt hranite.
Iluziile cat si deziluziile ne pot duce la nebunie, la o viata rupta de realitate. O lume separata. Ignorand iluziile si pasind peste deziluzii, ne putem mentine in interiorul societatii.
Ratiune?...
Da, cu ajutorul ei poti face distinctia ce anume este adevarat si ce nu fara sa fii nevoit sa intrebi un alt om daca persoana de langa tine e reala. "Suspiciuni in privinta oamenilor noi", ai completa ironic.
Fiecare din noi are un vis. Nu corecta spunand ca ai avut, tot ai chiar daca te incapatanezi ca un catar. Asta ne ajuta sa inaintam zilnic, ne incurajeaza in fiecare dimineata sa ne confruntam cu problemele zilnice. Dar cate vise ai avut din copilarie...oh! atat de multe ca nici nu le mai tii minte. Visul de a deveni doctorita, fotbalist sau politist. Anii au trecut si iti doreai sa devii cat mai bun/a, umpleai caietele de matematica cu exercitii din cartea cu probleme de matematica pentru clasa a VIII-a. Timpul se scurgea atat de repede si tu nu te saturai sa mazgalesti formule matematice.
Apoi lumea se scufunda in haos...Acuarelele erau din ce in ce mai folosite. Pensulele de toate marimile, foile A4 si A3, panza si sticla asteptau sa fie folosite. "Cat de frumos pictezi. Ai talent!". Inima iti crestea din ce in ce mai mult si visul devenea din ce in ce mai puternic. Un/O pictor/ita faimos/oasa o sa devin!. O sa studiezi arta pe bancile facultatii, la Palatul Copiilor sau acasa unde nu mai este loc pe pereti din pricina picturilor tale. Este o adevarata arta sa poti reprezenta lumea in haos.
Lumea scufundata in haos precum Titanicul a devenit rea. Oamenii au devenit niste brute. Prefera sa ramana prinsi in piesa de teatru a tragediei. S-au obisnuit cu acest tip de viata devenit model. Nu stie cand i-a devenit model, dar stie ca se ghideaza atat de mult dupa el precum un dependent de droguri: se linisteste pe sine ca sunt "legale" si nu incalca nici o regula.
A uitat de regula moralitatii.
Rautatea incepe sa capete zilnic mai multa putere iar ei, oamenii, uita ca au avut candva un vis...Un vis care i-a ajutat sa zambeasca, sa treaca peste greutati. Era o fericire in doze mari. De ce s-a diminuat?
Pentru ca au uitat sa mai viseze. William Wilberforce, un politician englez, a luptat intreaga sa viata pentru eliberarea sclavilor. Pentru ca sclavii erau de fapt oamenii iar cei care sustineau sclavia erau niste animale. “So enormous, so dreadful, so irremediable did the Trade's wickedness appear that my own mind was completely made up for Abolition. Let the consequences be what they would, I from this time determined that I would never rest until I had effected its abolition.”
Dedicare! De asta avem nevoie pentru a ne hrani in continuare visele. Am trecut de perioada copilariei in care faceam colectie de vise si eram atat de nehotarata in privinta viitorului. Nu e chiar asa o limpezire a planurilor dar, exista acolo un vis sau mai multe visuri care ma ajuta sa continui.
Pe fata noastra trebuie sa se vada bucuria ca am dus planul la capat nu dezamagirea pentru ca am renuntat prea devreme.
Vremea va trece iar tu vei sta alaturi de familia ta, iubitul tau care te-a ajutat sa iti continui visele si sa ti le indeplinesti. Baby, you are my dream come true...:)
Toti avem o dependenta. Dulce e dependenta de visele care ne ajuta sa crestem.

miercuri, 29 iunie 2011

Mandrie si prejudecata- A fi sau a nu fi...

"Obisnuim sa judecam oamenii si evenimentele prin prisma constiintei noastre."

La inceput, sincer, nu am inteles unde e mirajul acestei povesti, printre fetele care se casatoreau pentru bani doar pentru un trai mai bun, maniere proaste, invidie, parvenitism, mandrie si doi incapatanati care se indragostesc in cele din urma.
Atat de diferit de povestile de dragoste pentru care lupta este mai apriga. Nu e acel Zorro care de la primul sarut o cucereste pe aleasa inimii lui sau un Romeo care prin declaratiile sale o cucereste pe Julieta sa. Aici lucrurile stau altfel.
O poveste de dragoste tipica infiripata la sfarsitul secolului XVIII in Anglia, bazata pe prejudecati asupra oamenilor, asupra rangului lor: superioritate versus inferioritate.
O cantitate de mandrie se gaseste in fiecare din noi, atunci cand reusim sa facem ceva sau atunci cand ne consideram superiori fata de alte persoane. Nu e acea mandrie a parintilor atunci cand copii lor au realizat ceva. E normal ca un parinte sa fie mandru de copilul sau. E important si pentru copil sa stie ca parintii lui sunt mandrii de el.
Aici e vorba de un orgoliu rautacios. Superioritatea pe care o afisezi doar pentru ca tu ai bani mai multi, ai masina, note exceptionale, haine de firma, poti merge, auzi si vorbi. La care se adauga prostia si incapabilitatea de a intelege adevaratul sens al cuvantului "modestie". Din pacate, multi inteleg modestia ca fiind un mod de a se umili...Mandria te poate ajuta sa iti cunosti calitatile si defectele, sa iti pastrezi demnitatea si sa nu te consideri inferior fata de cei din jur. Dar considerandu-te prea superior, apare orgoliul.
“Orgoliul si mandria sunt lucruri diferite, desi de cele mai multe ori aceste cuvinte sunt tratate drept sinonime. O persoana poate fi mandra, fara sa aiba pic de orgoliu. Mandria se raporteaza mai degraba la propria parere de sine, in vreme ce orgoliul este legat de modul in care am vrea sa fim vazuti de ceilalti.”(Jane Austin)
Lizzie, avea o mandrie care intra in conflict cu prejudecatile lui Mr. Darcy asupra oamenilor pe care nu ii cunostea, inclusiv, asupra lui Elizabeth Bennett, care nu o considera "indeajuns de frumoasa". De aici incepe povestea celor doi.
La noi, romanii, este vorba " a face haz de necaz". Acelasi lucru facea si Elizabeth, incercand sa para indiferenta la vorbele barbatului care o fascinase de la prima vedere. Dar mandria era prea mare pentru a recunoaste.
"Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte"...prejudecata pentru prejudecata.
Printre mandrie si prejudecati, existau scrisorile scrise de mana, roseata in obraji si dansul care te tinea mai mult alaturi de persoana iubita.
"A iubi dansul insemna un prim pas catre a te indragosti", spune Jane Austin in cartea sa.
Dar "prea putini dintre noi sunt in stare sa se indragosteasca cu adevarat, fara incurajare".
Incurajarea nu trebuie sa vina de la o alta persoana ci din interiorul tau. Sa te incurajezi sa faci pasii spre drumul iubirii.

Concluzia? Povestea "pride& prejudice" trebuie privita nu din lipsa limbajului (enervant!) ci privind faptul ca dragostea invinge totul, asa cum stim (sper!), in pofida prejudecatilor si mandriei personale.
Poti fi iubit tocmai pentru ca esti altfel, pentru ca esti tu insuti si pentru ca ai incredere in parerile si principiile tale.
Dar poti sa lasi deoparte mandria si prejudecatile tale? A fi mandru sau a nu fi, aceasta este intrebarea...

joi, 23 iunie 2011

Biblioteca fara spatii libere

The world is a book and those who do not travel read only a page

De ce imi doresc o biblioteca mare mare de tot doar pentru mine? Pentru ca am dreptul sa visez...

Pentru ca in acea biblioteca se vor gasi toate cartile mele preferate, care le-am cumparat cu ultimii bani din portofel din timpul studentiei din libraria aia atat de scumpa, din anticariatul care a fost amabil domnu' vanzator si mi-a dat doua carti la pret de una si pentru ca le-am subliniat textele preferate. Cartile alea diverse vor ocupa rafturile mari ale noii mele biblioteci, nu cele de la biblioteca centrala a Universitatii cu coperti gri cartonate. Fara spatii libere!

O biblioteca multicolora! Copertile cartilor asezate ordonat nu in ordine alfabetica ci alandala. Imi place ordinea, in sensul ca hainele trebuie sa stea in dulap acolo unde le este locul si cartile pe rafturile bibliotecii pentru ca acolo le este locul dar nu alfabetic( exagerat!).

Inconjurata de carti, pot sa ma tolanesc intr-un fotoliu si sa intru intr-o noua lume citind din cartea nou cumparata sau cu spatele drept ma asez pe scaunul de la birou pentru a continua d'ale muncii...Atunci cand vreau sa ma retrag din zgomotul zilnic, camera cu carti e locul cel mai bine antifonat. Perfect ar fi o completare cu imbratisatul persoanei iubite. Ii place sa te urmareasca cum stai atent/a la fiecare pagina si dai cu greu pagina. Ceai Greenfield. Scortisoara. Cappucciono. Saruturi. Vintage stuff. Borcane pline de creioane, pixuri colorate, cutiuta cu bijuterii, cutiuta Bam Boo cu brose handmade si Meli Melo. Toate le regasesc in noua mea ascunzatoare.

E timpul perfect de relaxare cand citesti din placere si nu din obligatie pentru examene "din carti" care oricum nu au nici o treaba...treaba e cu nimeritul, imaginatia, favoritismul si bineinteles cheful profesorului de a-ti citi lucrarea (e si asta un lucru mare!).

Se spune ca pofta vine mancand. As spune ca acelasi lucru este si cu "cetitul" cartilor. Incepi sa citesti o carte care iti place, continui sa mai citesti si alte carti( asta mi s-a intamplat la cartile lui Paolo Coelho :) ). Sunt in incercarea de a-mi face pofta si de alte tipuri de carti...

Daca iti plac cartile pline de aventura, la fiecare carte citita de acest gen pasesti pe meleaguri necunoscute din dorinta de cunoastere si de distractie la maximum. Atunci poti fi orice doresti, casnica o politista priceputa, studentul un aventurier sau omul de pe Wall Street un romantic incurabil. Acele ceasornicului se misca mai greu, te lasa sa te bucuri macar pentru putin de ceva ce nu necesita bani, vorbarie sau invatat.

La fel se intampla cu cartile de istorie, politiste, de dragoste, de poezii s.a. Daca mie nu imi plac cartile de istorie nu inseamna ca sunt plictisitoare, am intalnit persoane care li se pare un deliciu sa citeasca istoria tarilor. Aici nu se incadreaza cartile acele inutile care iti prezinta 10 pasi spre succes.

Din fiecare carte am gasit macar o fraza, un paragraf care sa imi ramana in memorie. Si niciodata o carte nu va fi mai buna decat un film. Nu poti compara o carte cu un film de o ora jumatate pentru ca joaca Johhny Deep sau Angelina Jolie.
Imi imaginez cum doresc personajele din carte, fara sa fie nevoie sa am imaginea actritei X sau actorului Y. Un film te tine in priza doar o ora jumatate in care mananci popcorn si rontai seminte. Cartea necesita mai mult timp si liniste pentru ca imaginatia sa zboare cat mai sus.

marți, 21 iunie 2011

The story of a perfume

Pick a route not a routine!

Mergand pe soseaua uzata de bucurii, tristeti si realizari simt din urma lor un miros de parfum dulceag asemeni trandafirului. Dar nu e acel miros, este diferit si totusi asemanator. Ma opresc in mijlocul drumului pentru a incerca sa ghicesc mirosul. Pare atat de cunoscut insa nu imi pot aduce aminte. Nu, asta nu este un examen! Nu trebuie sa imi imaginez ce as face daca ar trebui sa scriu in 60 de minute. Nu timpul e aici problema, timpul s-a dat la o parte si lasa loc gandirii necronometrate.

Zgomotul tocurilor imi distrage atentia. Nu ma mai pot concentra. Ma intorc si vad o fata imbracata intr-o rochie vaporoasa cu tocuri atat de inalte ca nu mi se imprima in memorie decat zgomotul puternic care il produce atunci cand merge. Un parfum insistent ma inbuseste. Cu siguranta fata are simtul mirosului foarte slab daca atunci cand a apasat pe parfum a uitat sa se opreasca. Nu as putea sa imi dau seama daca mirosul este placut, insistenta a castigat. Stramb din nas si astept sa se evapore mirosul insistent a unei fete grabite sa ajunga la o intalnire. Tot sper ca mirosul ei sa nu mai fie asa puternic ca sa nu fie totul pierdut si persoana care ii va tine companie sa nu fie nevoita sa plece dupa 5 minute.

Parfumul ne defineste personalitatea. De multe ori incercam sa cautam un parfum care sa ne reprezinte: dulce sau amarui? Poate dulcele puternic al bomboanei te face sa te simti inconfortabil precum niste haine mici sau niste papuci care iti fac rani la picioare, preferi sa mergi descult/a. Parfumul nu trebuie sa indeparteze oamenii de langa tine ci sa ii apropie pentru ca un miros subtil ii atrage. Exagerarea nu inseamna superb. Profesionalismul cu care folosesti parfumul te catalogheaza drept a person with style.

Descoperirea acestei comori te ajuta sa iti formezi personalitatea in jurul parfumului tau. Iar atunci cand dupa multe cautari masurate in secunde, minute, zile, luni, ani...l-ai gasit! Eleganta pe care ti-o daruieste nu provine de la imbracamintea eleganta care iti face corpul suplu si picioarele frumoase de la pantofii cu toc, provine de la parfum.

Il utilizezi de ceva timp, cei din jurul tau s-au obisnuit cu el si de fiecare data cand se intersecteaza cu un miros asemanator se gandeste la parfumul tau.
Nici nu iti imaginezi ca mirosul parfumului= numele tau.

Aglomeratie pe acea strada, deodata o multime de oameni grabita se imbulzeste sa treaca cat mai repede pentru a ajunge la destinatia propusa.

Daca din cosmar trezirea la realitate te scapa de orice pericol si te ajuta sa iti continui planul, atunci soseaua se va elibera in curand si tu vei putea sa recunosti mirosul...e mirosul iubirii, e ceea ce reprezinta dragostea. Da, e floarea cea mai minunata! Parfumul a imprimat o amintire...

Parfumul te defineste si te ajuta sa evadezi din tipar atunci cand lucrurile nu merg asa cum ti-ai dorit. Il alegi asa cum vrei sa te perceapa cei din jur: puternic/a, dur/a sau sincer/a . Te poarta pe aripile vantului acolo unde imaginatia ta doreste.

luni, 20 iunie 2011

Badea la pupitrul de stiri?

Cu siguranta il stiti pe Mircea Badea. Acea persoana "muschiloasa" care a facut Cibernetica si sustine ca nu este jurnalist. Face parte din media si nu este placut de toti. Normal, are un mod...aparte de a aborda lucrurile.
Oricum, gusturile nu se discuta...Uneori il apreciez pentru simtul umorului si ma uit la cateva emisiuni dar exista si un "uneori" care trece peste limita bunului simt.
In afara de antipatia celor din mediul lui, are audienta, asa ca...ce prinde la public e bine pentru el. De aceea avem telecomanda la televizor: sa schimbam posturile pana dam de ceva ce ne place sau este un buton mic acolo rosu pentru shut down.
Mai nou, de la "in gura presei", Mircea Badea va schimba studioul intr-unul de stiri. Acel Mircea Badea care face misto de subiectele din ziar va deveni serios si nu va mai zambi ironic?
Se incadreaza perfect la emisiunea pe care o face. Vom vedea cum se va acomoda in noua sa postura.
Daca nu am urmarit pana acum jurnalul de seara de la Antena 3, imi voi "programa" o vizionare la tv. Curiozitatea e mare.
Incepand de pe 26 iunie a.c., ora 20.00, Mircea Badea va "sedea" in studioul de stiri alaturi de Dana Grecu(realizatoarea emisiunii "La ordinea zilei").
Viitorul suna bine, nu?

duminică, 5 iunie 2011

Which Wolf Are You Feeding?

Asa cum zilnic trebuie sa iti hranesti trupul pentru a nu ceda si partea interioara din tine, are nevoie de hrana pentru a supravietui. In agenda noastra micile interventii ne pot da peste cap intregul program, poate intreaga rutina.

Afara pluteste un aer precum fierul de calcat tinut prea mult in priza, oamenii beau incontinuu din sticluta de 0,5l cumparata de la magazin sau reumpluta de acasa. Ea, cu parul strans in coada merge grabita spre statie. Rochia vaporoasa si evantaiul o ajuta sa reziste caldurii din mijlocul de transport. Gaseste un loc in spate, e trecut de ora de varf asa ca are de unde sa aleaga. Are mult de mers pana la destinatie. Cade pe ganduri si parca tot cadrul se schimba, incepe un interviu cu ea insasi. Ea adreseaza intrebarile si tot ea raspunde: isi imagineaza un studiou care nu prea o face sa se simta confortabil.

Totul incepe cu alegerea zilnica...

Cel putin o data in viata o persoana te-a suparat, tradat sau ti-a aratat partea rea din ea. Ai vrut sa ii arati si tu acelasi lucru, iar atunci cand partea interioara din tine a cerut hrana zilnica, ai mers pe calea gresita. In loc sa hranesti partea buna, onesta din tine ai ales partea opusa pentru ca te-ai saturat sa tot fii calcat/a in picioare de prieteni sau te-ai saturat sa nu gasesti nimic de lucru care sa te ajute sa pleci pe cont propriu si de ce nu, sa iti poti intemeia o familie. Dar pare un drum atat de lung pana la acele indepliniri.

Lumea devine din ce in ce mai independenta si impreuna cu ea fiecare individ care traieste pe planeta aceasta. Totusi, nu pare a fi totul o concurenta, de ce lupul isi scoate coltii la fiecare lucru marunt?

Fiecare persoana are dreptul sa fie dezamagit sau suparat din privinte personale, dar sa manifesti acest lucru suparand lumea din jur? Asta din pacate, nu e dreptul tau.

Acel mic ajutor poate arata comportamentul tau, chiar daca nu realizezi asta, dar eu, vazandu-te amabil/a cu cei din jur, ajuti atunci cand poti fara a fi luat/a peste picior, pot sa te consider un om care nu isi hraneste lupul plin de superioritate si ego-ul sau.

Te prefaci ca te intelegi cu persoana respectiva cand de fapt te strambi de fiecare data cand nu te vede si nu eziti sa iti prezinti antipatia fata de altii. Atunci nu mai pot sti cine esti cu adevarat, cine e de fapt persoana atunci cand nu ma uit la tine?

Nu se pot hrani ambele parti, de fiecare data totul se rezuma la alegere. Ai ales sa mergi la facultatea X pentru ca asa ai vrut nu pentru ca te-au obligat parintii, te-ai imbracat cu acele haine lalai si urate pe tine pentru ca tu ai ales, nu a stat nimeni sa te oblige sa iesi asa pe strada, tu ai vrut sa iesi in evidenta. Aroganta pe care o arunci fiecarei persoane care incearca sa intre in vorba cu tine, falsa mandrie in care te crezi superior oricarei persoane crezand ca totul se rezuma la tine si nimeni din jur nu are voie sa isi indeplineasca visele sau sa incerce sa fie o persoana buna nu te face o persoana cu demnitate.

Cum vrei sa aiba lumea incredere in tine cand nu poti spune adevarul? Cand doresti incredere si adevar din partea prietenilor tai, trebuie sa oferi, dar nu asta sa fie scopul tau principal. Ofera chiar daca nu primesti, crede-ma, te simti mult mai impacat/a cu tine insuti.

Modest/a pentru ceea ce esti, cresti in ochii prietenilor tai. Nicioadata un prieten adevarat nu trebuie vazut in cercul sau de prieteni ca o persoana rea.

Intrebarile se opresc si o poveste incepe a fi spusa:

"One evening an old Cherokee told his grandson about a battle that goes on inside people. He said, “My son, the battle is between two wolves inside us all. “One is evil, which is anger, envy, jealousy, sorrow, regret, greed, arrogance, self-pity, guilt, resentment, inferiority, lies, false pride, superiority, and ego.” “The other is good, which is joy, peace, love, hope, serenity, humility, kindness, benevolence, empathy, generosity, truth, compassion and faith.” The grandson thought about it for a minute and then asked his grandfather: “Which wolf wins?” The old Cherokee simply replied, “The one you feed.”

Fiecare din noi avem o parte buna si o parte rea. Uneori suntem suparati, nervosi pe un anumit lucru, pe o persoana si astfel hranim partea nervoasa din noi, uitand ca exista calmitatea.

Chiar daca la enervare, la mandrie maxima sau cand construiesti povesti cu minciunile tale, nu te mai gandesti ca de fapt partea flamanda din tine este hranita.

Esti bun si nu invidiezi pe ceilalti, chiar daca ei poate au avut sansa de a se remarca intr-un anumit domeniu, bucura-te pentru ea/el. Nu arata tristete si deprimare de fiecare data cand te trezesti. Poate intr-o zi sa nu iti mearga prea bine sau un anumit examen sa te intristeze din cauza subiectelor date, pot sa stai sa "iti inec amarul" , asa cum ar spune romanul, in tacere, dar asta nu inseamna ca din acel moment doar asa trebuie sa fii.

Viata ofera posibilitatea de a face limonada din lamaile primite in viata. Tu alegi ce sa hranesti zilnic in tine ca sa devina mai puternic si sa poata lupta impotriva celuilalt.

Doar atunci lupta e castigata de ceea ce esti...

luni, 16 mai 2011

Character...

„Hotărârea, dreptatea, exemplul şi sinceritatea alcătuiesc ceea ce noi numim caracter. El este temelia demnităţii personale."
( François de la Rochefoucauld)

Characterul ne defineste. Un caracter frumos izvoraste dintr-o educatie frumoasa si corecta, lipsita de injuraturi si obraznicii. Ceea ce este dobandit trebuie sa fie educat pentru a ajunge sa primesti certificatul caracterului bun. Este o calitate pentru unii si un defect pentru altii.

Conform definitiei, caracterul este un ansamblul al insusirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifesta in modul de comportare, in ideile si in actiunile sale. De aceea spunem despre anumite persoane "Ce caracter frumos are!" sau "Ce caracter urat are!"

De mici, copii se formeaza. Chiar daca nu toti sunt cuminti si cei zgaiati pot ajunge persoane cu caracter frumos. In perioada copilariei avem dreptul sa dam vina pe ea, copilaria.

Cestile de ceai si un scaunel cu spatar era totul pentru mica printesa care incerca din rasputeri sa nu stea cocosata si sa tina ceasca asa cum se cuvine. Era constienta ca nu va deveni viitoarea printesa a Angliei dar stia ca bunele maniere va pune amprenta pe caracterul ei.(pinky swear!).

Cu timpul, cand corpul si gandirea incepe sa capete o noua forma, matura, totul se schimba. Genurile de muzica ascultate in copilarie si adolescenta nu se mai regasesc in playlistul tau. Erai innebunit/a dupa melodiile care faceau fuiori la radio sau la tv.
Era la moda formatiile "la gramada" , daca as putea spune asa. De aceea fredonam Incomplete de Backstreet Boys sau Breathe easy de Blue.
Cand am aflat ca formatia Blue s-a reunit sa participe la Eurovision, am derulat filmul vietii.

Scoala generala, jumatate de zi petrecuta in acea sala de clasa plina de praful cretei. Fetele rasfoiau o revista Cool Girl si rupeau posterul de la mijloc iar baietii discutau ca niste adevarati directori de la General Motors despre noile modele de masini.
Mormanele de reviste adolescentine se adunau prin casele fetelor dar a venit timpul cand ele trebuiau aruncate...Lucrurile importante necesitau spatiu.

Caracterul lui/ei zugraveste o opera literara in care actiunea se invarte in jurul lui/ei pentru ca este personajul principal si in functie de actiunile lui va fi deznodamantul.
Te prefaci ca ai un caracter de invidiat dar nu te ajuta, la un moment dat vei cadea, vei fi prins/a descoperit/a, masca de portelan se va sparge de parchetul maroniu deschis al camerei iar atunci ce vei face? Nu mai poti continua sa te prefaci ca iti pasa atunci cand intrebi ce faci sau vrei sa sari in ajutor doar atunci cand este in favoarea ta. Trebuie sa fii constient/a in ce parte dirijezi parerea prietenilor despre tine.

Lipsa de caracter e de multe ori verdictul final deoarece comportamentul persoanei respective a dat prea multe rateuri fara nici o noima.Fals! Fiecare persoana are un caracter fie rau, fie bun. Pentru a corecta caracterul trebuie sa intervina vointa: cat de mult doresti sa iti modelezi caracterul: lupti pentru infranarea lucrurilor negative sau lasi asa.."pentru ca imi place sa fiu rau/rea cu oamenii".

luni, 2 mai 2011

Bunatatea masurata in lingurite de cafea...


Cand am incetat sa fim mai buni?
De ce bunatatea pare un lucru atat de invechit pentru unii si atat de strain la auzul acestui cuvant cu o incarcatura emotionala atat de mare?...
Oameni care ti-au oferit prietenia lor pentru termen nelimitat isi cer drepturile de a rupe legaturile, nu mai cunosc vocea blanda. Tonul inalt il foloseste indiferent daca iti vrea binele.
Nu demult, oamenii te primeau cu bratele deschise oricand aveai nevoie. Iti oferea mai mult decat "o bucata de paine" insa bunele maniere nu mai reprezinta curiozitatea si interesul fata de cealalta persoana ci o forma de politete.
Jurnalul este considerat un lucru personal in care iti exprimi in scris bucuriile si tristetile.
Dear journal! Bucuriile incep a fi povestite in ultima jumatate de pagina cand ar fi trebuit sa aiba prioritate.
Doresti o schimbare. Devii mai bun. Oferi bunatate si totusi devii mai rau in ochii lor, pentru ca nu le ceri nimic in schimb, li se pare totul ciudat..."poate s-a intamplat ceva cu ea/el".
Foile ascunse in sertar sunt incuiate pentru a nu le fura ideile, banii sunt numarati in mod excesiv pentru a nu le lipsi vreun maruntis pus in buzunarul stang de la sacou. Asta pentru ca asa s-a autoeducat.
Mancarea eco e in trend iar datorita noii obisnuinte masoara cantitatile pe care le ofera cersetorului.
Totul a ajuns sa fie masurat si cantarit. Oamenii merg pe strada grabiti, nu se cunosc dar se uita rautacios unul la altul avand impresia ca ii vei fura sansa de a ajunge regina/ rege. Cu toate ca regele/regina lupta sa aiba autoritate si sa nu fie controlat/a de altii dupa incoronare. Asta el/ea nu mai stie. Viseaza sa ajunga. Nu isi pune problema cum se va descurca in continuare. De aceea lupta pentru a ajunge si pentru a demonstra.
Matematica a iesit din tiparele cursurilor, teoremele nu mai sunt discutate la nivel teoretic ci sunt aplicate in intreaga lume. Daca in dragoste 1+1= 1, in munca zilnica 1+1= multimea vida. Lucrul in echipa este iesit din comun, fiecare considera o competitie de supravietuire in viata, cand de fapt lucrurile stau taman invers. Lumea poate sa functioneze doar daca lucram in echipa.
Bunatatea dintre oameni este esentiala. Amabilitatea ne ajuta sa traim in aceeasi comunitate. Gesturile de bunatate pot pune amprenta in inima cuiva. Doar imagineaza-ti o lume in care oamenii ar oferi ce e mai bun din ei: intersectiile nu ar mai fi buruiate de claxoanele date incepatorilor, trecerea de pietoni nu ar mai fi periculoasa, primul ajutor ar veni de la o simpla persoana de pe strada, oamenii nu ar mai adresa cuvinte rele s.a.
Nu trebuie sa astepti vreo rasplata pentru ca faci binele. Faci binele pentru ca asa alegi, la urma urmei totul tine de tine, de alegerea ta.
Cafeaua este tare in functie de cate lingurite de cafea adaugi. Bunatatea devine din ce in ce mai puternica daca adaugi mai multe lingurite de politete, amabilitate, dragoste..
.
That's
why Good Things Happen to Good People...