După multe rețineri, ieșiri în stradă mai timide sau mai îndrăznețe, am ajuns să văd că românii protestează pentru toate neajunsurile. Nu, nu! Nu este vorba despre protestele din 21 decembrie 1989, nici nu seamănă. Tinerii de atunci știau pentru ce luptă. Acum avem tabloul unor oameni în vârstă la care s-au alăturat câțiva mii de tineri debusolați.Indirect, participant al protestelor prin intermediul televizorului sau a internetului tot ce am văzut sunt tineri care devin violenți pentru că le place violența, de la legea sănătății, lupta a devenit una contra președintelui Băsescu. Se dorește prin proteste demisia președintelui dar nu se pune problema unor alegeri democratice, civilizate în care poporul să aleagă limpede, nu în momente de turmă. Demisia lui Boc este prea puțin. Jandarmi care sunt obligați să formeze un zid al liniștii cu toate că au dreptul să își manifeste opinia. Oamenii puterii care au rămas fără replică!
Un lucru e clar, protestele nu vor duce la nimic bun, bineînțeles românul e liber și poate să iasă afară cu pancarte și să strige imnul nou realizat. Asta arată că sunt oameni care s-au săturat să tacă și să fie ignorați. Protestați, dar fără violență. Acceptăm greșelile dar „rezerva de încredere” a început să se diminueze.
Toți căutăm să mergem spre mai bine, muncim să terminăm o facultate, muncim să ne cumpărăm o casă, o mașină și poate, spun poate, niciodată nu vom fi mulțumiți cu cel care ne va conduce țara. Nu suntem într-o societate ideală. Din păcate paradisul promis după ieșirea din comunism nu va apărea prea curând.
E dificil să te hotărăști ce metodă e mai bună pentru a fi ascultat, dar cu siguranța iesirea în stradă nu ajută. Mă îngrozesc cum a ajuns țara în momentul de față, oftez că nimic nu merge bine și îmi vine să plâng pentru România de astăzi care se presupunea a aduce o nouă generație de aur.
