joi, 8 decembrie 2011

În așteptarea Crăciunului...

Îmi lipesc fața de geam, aburindu-l și lăsând doar un mic spațiu să pot privi afară. După ce am analizat oamenii de pe stradă care merg gheboși de frig, ajung la concluzia: e foarte frig afară.

Steluțele de zăpadă se aștern pe jos formând covorul care definește iarna...Iar în căldura de acasă cu miros de portocale, împodobim bradul imens cu globuri de sticlă, cu mare grijă să nu le spargem. Nu sunt de plastic ca cele de la Kaufland, erau de sticlă, dacă le spargeai setul rămânea incomplet.

Este doar o parte din amintirile de Crăciun.

Dacă până anul trecut nu îi credeam pe cei care spuneau că ajungi la o vârstă când tânjești după copilărie, anul acesta sunt total de acord cu ei.

Bătăile cu bulgări de zăpadă, plimbatul cu săniuța foarte grea trasă după mine până la derdeluș, adica pârtie, în noii termeni. Omul de zăpadă. Era partea mea preferată. Stăteam afară până inghețam și aduceam țurțuri în casă.
Acum copii sunt prea preocupați cu tehnologia.
Nu îmi pare rău, noi eram mai fericiți. Am crescut mai simpli, mai modești.
Puțini copii cădeau în depresii și aveau nevoie de psihiatru. Acum sunt așa de multe cazuri.

Am crescut alături de Moș Crăciun. Am stat în acel basm cât era nevoie să am o copilărie fericită. Aveam o bucurie imensă să îl pândesc pe Moșu' cum îmi lasă cadourile. Din păcate, niciodată nu îmi ieșea, aveau grijă părinții să mă amețească până nu mai puneam întrebări.

Decembrie...partea mea preferată a anului. Petrecerea timpului în familie, vizionarea filmelor cu temă de Crăciun și să nu uităm masa îmbelșugată alături de cei dragi. Cum să nu iubești momentele acestea?

Deja visez la vacanță ascultând colinde de Michael Buble. Cadouri (partea preferată a tuturor și a mea) și adăugarea de primăveri la vârsta mea. Îmbătrânesc.

Timpul zboară. Am ajuns în ultimul an de facultate. Va veni vremea când va trebui să plec din amfiteatrele răcoroase ale facultății ...Timpul ne maturizează oricât de mult am încerca să-l ținem în loc. Devenim mai melancolici.

Îmi este dor să fac un om de zăpadă...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu